Ce-am făcut în ultima vreme

Nu știu cum să încep postarea asta ... mi-a luat zile întregi să mă adun și să încerc să scriu ceva. Dacă mă urmăriți pe Instagram probabil știți de ce am avut nevoie de o pauză: 7 septembrie a fost ziua în care Alma a plecat ... brusc, fără atenționări și într-un mod care mi-a făcut sufletul praf. Nu există ceva care să nu mă doară, încerc să-mi reconstruiesc viața și să descopăr cine sunt fără vreun cățel în viața mea. 

Au trecut mai bine de 27 de ani de când în viața mea nu a existat cel puțin un cățel, anul trecut după ce Tasha a plecat și am pierdut 3 câini în 14 luni ... am știut că Alma, singura care îmi rămăsese, va fi ultimul meu cățel. A fost o decizie grea, luată perfect conștient - am avut 8 câini în viața mea, fiecare moarte a mai rupt o bucată din mine. Sufletul meu nu mai poate duce o asemenea durere, știu asta ... am sperat să am mai mult timp cu ea, dar sunt extrem de recunoscătoare pentru cei aproape 13 ani cât am avut-o lângă mine, după ce am salvat-o de pe străzi.

Nu există cuvinte care să poată descrie cât de minunată și specială a fost Alma. Nici nu vreau să încerc măcar - a fost o minune de cățel, un infinit de iubire și înțelegere, știu cât de specială a fost legătura mea cu ea și asta nu va dispărea, dar durerea este la fel de puternică pe cât a fost iubirea ... brațele îmi sunt goale, sufletul mi-e sfâșiat și știu că tot ce pot face este să trec prin asta și să reconstruiesc.

Știu că multe persoane care citesc asta vor înțelege exact ce spun și ce nu spun (și că se vor gândi cu durere la propriile pierderi), la fel cum știu că unele persoane nu vor înțelege ... o pierdere te schimbă radical, îți schimbă scara de valori și te face să privești viața altfel. Nu cred că voi uita vreodată momentul în care medicul mi-a spus că a intrat iar în stop cardio respirator, nu era primul, dar am știu că este ultimul ... mintea mea a știut cu mult înainte ca sufletul să poată măcar să încerce să înțeleagă.    

Durerea este în mine și cred că va trece mult până să respir iar normal, sunt zile când dorul mă apasă și nu vreau să ascund asta, dar nici nu am de gând să las asta să mă pună la pământ. Pentru mine este o perioadă de supraviețuire și reconstrucție, este o perioadă în care am și mai puțină răbdare pentru superficialități, oameni fără caracter și rahaturi fără valoare, este o perioadă în care sunt foarte atentă cum îmi consum energia.

Am fugit săptămâna trecută la munte câteva ore, am simțit că am nevoie de alt aer, m-am uitat la cer, la munți și la flori, m-am gândit la multe lucruri, am plâns, am zâmbit, am încercat să-mi reamintesc ce contează și ce suntem în lumea asta, am încercat să-mi pun ordine în minte, dar mai ales în suflet. 

Perioada asta a fost și este extrem de grea și mi-a arătat exact unde mai e omenie și unde nu, mi-a arătat la ce nivel am ajuns ca societate și cât egoism există. M-am gândit la multe lucruri și am luat niște decizii, sunt lucruri despre care nu o să vorbesc sau o să scriu vreodată, dar ele fac parte din mine și îmi dictează deciziile și modul în care acționez. Nu am de gând să renunț la blog, dar cel mai probabil va urma o perioadă în care voi scrie mai rar.

În viața asta am trecut prin pierderea multor ființe dragi și știu că durerea vine în valuri, știu cât de greu e să găsești sens în viața de zi cu zi, știu că singurul mod de a merge înainte e să înfrunți durerea direct și să creezi o nouă "normalitate". Cel mai greu e să te bucuri de lucrurile nici și normale care cândva ... 

Mâncarea nu are niciun gust, nu am absolut niciun fel de tragere să fac ceva de mâncare, am luat zilele trecute niște smochine într-o încercare de a-mi aminti ce îmi place toamna ... a fost doar o încercare. Încerc să forțez aportul de proteină cu artificii pentru că știu că nu mă alimentez cum trebuie și corpul îmi spune asta. Așa cum mi-o spune și pielea și cum mi-o spun multe altele.

M-am gândit bine dacă să scriu asta sau nu și am decis să scriu nu pentru că vreau să vă spun că mă doare sau pentru că aștept ceva de la cineva, ci doar pentru că aș vrea să ne reamintim că nu știm cu adevărat prin ce trece cineva, nu știm ce e în sufletul cuiva și de multe ori uităm că fiecare simte durerea astfel. Compasiunea și empatia au devenit ceva extrem de rar și despre asta am vrut să scriu ...

M-am uitat pe pozele din Polonia pentru că am în continuare intenția să povestesc despre Gdansk, doar că în momentul simt că au trecut 2 luni, nu doar 2 săptămâni de când visam cu ochii deschiși la o toamnă liniștită ... poate o să simt să povestesc săptămâna viitoare și să vă arăt mai multe poze.

Mai avem câteva plecări programate pentru toamna asta, planuri făcute cu luni în urmă și mă bucur că sunt deja programate pentru că altfel probabil că nu aș fi simțit să plec pe undeva și nici nu aș fi avut energia necesară să mă gândesc la așa ceva. 

Toată energia mea (care nu e deloc la cote înalte) e canalizată pentru a găsi un echilibru și a crea o normalitate în noua mea viață - caut lucruri și locuri care să îmi transmită ceva, încerc să fiu recunoscătoare pentru ce am și am avut în viața mea, pentru experiențele prin care am trecut și care m-au adus în punctul în care sunt astăzi și nu e deloc ușor. Dar nici nu mă așteptam să fie ...

Nu vă întreb cum au fost zilele voastre, vă spun doar că fiecare dintre noi are perioade bune și perioade mai puțin bune ...

Read More

7 într-o săptămână #550

Am început toamna cu o vacanță în Polonia, Gdansk era pe lista mea de dorințe de mulți ani, anul trecut ni s-au anulat zborurile cu câteva zile înainte să plecăm, dar anul ăsta am reușit să ajungem. Și ne-a prins tare bine să ne desprindem câteva zile de tot, să ne relaxăm și să descoperim locuri noi. Au fost câteva zile lejere, fără program prestabilit sau locuri de bifat, am făcut ce și cum am simțit. 

Gdansk e superb și mi-a depășit așteptările, o să încerc să povestesc mai multe într-o postare separată pentru că merită, însă a fost destul de aglomerat și asta nu mi-a plăcut deloc. L-am luat la pas, l-am văzut de pe apă, l-am lăsat să ne surprindă la fiecare pas, l-am descoperit încet și într-un ritm lejer și asta ne-a plăcut mult.

Mie Polonia îmi place mult, mi se pare că și-a păstrat farmecul fără să-și piardă caracterul și istoria, deși s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani a reușit să își păstreze identitatea și să îmbine modernul cu propria poveste. Prețurile mi s-au părut destul de mari și m-a mirat puțin că nu prea se vorbește engleză, deși era plin de turiști.

Am fost și în Sopot într-una dintre zile, mi-era dor să merg desculță pe nisip și să privesc marea. Am stat pe nisip, m-am uitat la apă, am citit, am admirat spectacolul dat de pescăruși (am văzut mai multe tipuri, atât tineri, cât și adulți), mi-am lăsat mintea să se relaxeze și m-am încărcat cu energie. 

Nu am stat toate orele pe care ni le propusesem pentru că ne-am dat seamă că urmează să plouă, dar a fost suficient să ne facem o idee și să ne relaxăm. Nu e prima dată când vedem Marea Baltică, am stat și în Suedia pe plajă, are farmecul ei, dar nu mi se pare la fel de spectaculoasă ca alte mări.

Nu am făcut lucrurile tipice pentru o vizită în Gdansk, nu am urcat în turnul de la St.Mary's Church deși mi-aș fi dorit să văd așa orașul - am avut niște probleme cu o gleznă înainte de plecare și cele 400 de trepte înguste n-ar fi făcut decât să îmi creeze alte probleme. Dacă cu ani în urmă mi-aș fi folosit voința, aș fi strâns din dinți și aș fi urcat acum am știut că e mai bine să nu o fac.

Sunt foarte multe ghiduri/ liste cu locurile în care să mănânci într-un anumit oraș, n-am ținut vreodată cont de ele, ci am mers mereu unde am simțit și am mâncat ce-am vrut, nu ce "trebuie". Farfuria asta e de inspirație grecească și a fost un deliciu, am văzut o grămadă de locuri extrem de aglomerate doar pentru că toată lumea se duce buluc, iar mâncarea nu arăta deloc bine.

Vântul a fost o problemă la care ne așteptam, așa că am folosit extrem de des un tratament pentru buze și a trebuit să-mi cumpăr o ceară de tip stick pentru păr pentru că n-a fost chip să-l potolesc altfel. Paula's Choice a lansat o variantă nouă - Toasted Vanilla - la tratamentul pentru buze cu peptide și s-a descurcat exemplar pe hidratare și reparare. 

Am decis că merită postarea asta o poză bonus, direct de pe balcon cu vedere spre pod - a fost o plăcere să stăm seara târziu și să privim oameni la plimbare, să ascultăm muzică și să ne bucurăm că putem să facem astfel de lucruri. Fiecare dintre noi caută lucruri diferite atunci când merge într-un loc nou, pentru mine asta înseamnă conectare cu locul în care sunt.

Voi cum ați început toamna? Cum a fost săptămâna voastră?

Read More

Recapitulare de vară

Mi-a fost greu să scriu pe blog vara asta, mi-am pus multe întrebări despre timpul pe care îl consum cu asta și despre tot ce se întâmplă în jurul meu și nu-mi place, m-am întrebat de multe ori dacă nu ar fi mai bine să consum energia asta altfel, dacă mai are sens să fac poze care să arate un produs/ loc care merită, dacă merită să dau bucăți din sufletul meu, dacă merită să lupt cu sentimentul că merg mereu pe contrasens când tot ce văd în jur e superficialitate și zilnic sunt asaltată de trenduri.

Nu am găsit un răspuns, nu mă regăsesc în continuare în multe lucruri și situații, am spus nu de multe ori la multe lucruri pentru că nu le-am simțit și nici nu știu unde se vor duce blogul și prezența mea în mediul on-line. Am încă multe de spus, știu cine sunt și ce vreau, dar mai ales știu ce nu vreau și știu ce nu vreau să consum pentru a face niște lucruri. 

A fost o vară grea, iar Bucureștiul mi s-a părut de multe ori pe punctul de a se topi. Ventilatorul portabil și aerul condiționat nu au lipsit, dar în cazul meu asta a venit la pachet cu dureri de cap și ochi uscați și sensibili, dar nu prea am avut alte variante. Am folosit multe misturi pentru a evita deshidratarea tenului, iar Supercharged de la Foreo este produsul la care mă întorc în fiecare vară și-l iau cu mine peste tot, senzația de răcorire e de vis, iar formula e super bine gândită.

Produsele cu UPF 50+ au fost și ele extrem de purtate pentru că soarele este extrem de puternic. Am de la Soari un șal pe care l-am folosit în multe moduri (tare aș vrea să scoată și niște nuanțe mai intense), inclusiv pe cap, un poncho (am tot zis că îmi mai iau o nuanță dar nu am apucat) și o jupă pe care am purtat-o sub fuste și rochii. Pe lângă protecția solară îmi place mult că materialul, blocând razele UV, răcorește și automat nu am mai transpirat atât de tare.

Au fost zile cu multe dușuri pentru că a fost infernal de cald, iar un produs care mi-a plăcut mult și pe care l-am terminat rapid a fost gelul de duș Watermelon Sorbet de la Cashmere Aroma, lansat recent. Am mai folosit și alte arome de la ei lunile astea, au câteva extrem de reușite.

Părul a fost afectat de soare și de transpirație, nicio vopsea nu a reușit să reziste pe părul meu indiferent de ce trucuri am folosit, așa că am avut grijă să folosesc multe seruri și tratamente pentru a-l ajuta cât mai mult. Wella rămâne în topul preferințelor mele, știu că produsele lor fac ce promit, așa că le folosesc constant. 

În rarele momente când m-am machiat am ales produse care îmi plac și care știu ce fac, Chanel este un brand care îmi place, dar am doar puține produse de la ei pentru că prețurile sunt extrem de ridicate. Un alt brand care îmi place și de care nu prea se vorbește este Bobbi Brown. Am făcut curățenie printre produsele pe care le am, am decis ce păstrez și ce nu. 

Am multe parfumuri și îmi place să încerc și să descopăr noutăți, dar am și parfumuri la care mă întorc când caut o anumită stare, dar și parfumuri pe care le folosesc doar în anumite momente. În ultimul an am descoperit câteva care îmi plac mult și pe care le-aș fi luat full size dacă nu aveam altele de terminat.

Escapadele la munte, mai scurte sau mai lungi, au fost cele care m-au echilibrat și m-au ajutat să îmi pun ordine în gânduri. Indiferent că a fost vorba de o plimbare pe munte, de un drum mai scurt sau mai lung sau doar de momente de relaxare pe o bancă am fost prezentă acolo și am trăit fiecare clipă așa cum a venit. Verdele, aerul curat și munții mă ajută să îmi amintesc cât de mici suntem în lumea asta, dar și ce putere avem.

Îmi place să mă pierd între flori și nori, uneori fac poze, alteori doar le admir. Nu caut perfecțiune, nu știu dacă o să ajung să postez sau nu o poză, o fac în primul rând pentru mine și pentru sufletul meu. Îmi place ploaia, iar ploile la munte sunt altceva ... modul în care norii coboară, culorile care se schimbă într-o fracțiune de secundă și totul pare o nebunie de forță, după care urmează un soare care te face să zâmbești ... astea se trăiesc, pozele nu pot să surprindă decât anumite bucăți. 

Vara asta a fost una în care am descoperit multe lucruri despre mine, despre alții, dar am descoperit și branduri mici pe care vreau să le susțin așa cum pot. Baker House și Oaaa Senzație au ajuns în viața mea prin Sezamo, am primit câteva produse după care am început să le cumpăr și v-am spus și vouă de ele în caz că vreți să încercați ceva nou. Am făcut asta întotdeauna cu brandurile mici în care cred, fără să aștept ceva în schimb - într-o lume care se scufundă în superficialitate e tot ce pot să fac.

Dacă poza de început a fost ușor de ales ... cea de final mi-a dat bătăi de cap, am avut o vară bună ... dar grea. M-am simțit de multe ori pierdută în ceață, nu din cauza mea sau a deciziilor mele, dar am reușit să văd bunul și frumosul de fiecare dată, am reușit să fiu eu (fără compromisuri și zâmbete false) și să-mi văd de ale mele. Nu vreau să trag vreo concluzie sau să pun etichete, sunt doar frânturi din vara asta ...

Vara voastră cum a fost?

Read More

7 într-o săptămână #549

Aveam niște idei în cap pentru ce vreau să fac săptămâna asta, dar realitatea a fost cu totul alta, așa că au rămas doar idei și nu s-a concretizat nimic. Pentru că toate astea au venit pe un fond de oboseală am fost destul de iritată și nu am reușit să mă detașez așa cum mi-aș fi dorit, dar așa e viața ... nu reușim mereu să lăsăm în spate unele lucruri.

Mi-am luat niște chestii zilele astea, de unele aveam nevoie, altele au fost mofturi sau curiozități. De la Rituals m-am întors cu 2 produse pentru buze pe care voiam să le încerc. Uleiul l-am cumpărat, iar Lip Glaze-ul a fost primit cadou (am avut comanda mai mare de 220 lei și am ales cadoul ăsta), mi s-a părut interesantă și masca pentru buze, dar m-au tentat mai mult astea două.

Mă uit de ceva vreme după o pereche de Skechers nude/ taupe, dar am tot așteptat să prind o ofertă mai bună - modelul pe care îl urmăream era altul, dar am văzut perechea asta de Bobs B Lite într-o nuanță care mi-a plăcut mult. Era ultima pereche în stoc și avea reducere, așa că nu am mai stat pe gânduri. 

Am terminat Brightening Pad (Niacinamide + TXA) de la Anua - am povestit de ele acum ceva vreme, îmi plac la nebunie, le-am găsit la un preț foarte bun și le-am luat. Am văzut și varianta Cool Calming și mi s-a părut interesantă, pe site era o ofertă cu 2 produse cadou de la Anua și am profitat. Am încercat în ultimii ani destul de multe tipuri de paduri și în continuare sunt foarte curioasă de formule pe care nu le-am încercat.

Am tot întins mâna după Mehr de la Rituals zilele astea, mi se pare că emană bucurie și o stare de bine și am simțit că de asta am nevoie. M-am uitat la lansarea on-line a ediției limitată de toamnă și mi se pare interesantă, ajunge zilele următoare în magazine și vreau să mă duc să văd cum e. Am tot folosit uleiul ăsta de păr pentru că vara asta (soare + transpirație) a lăsat semne, oricât de bine am încercat eu să am grijă de părul meu.

Sfârșitul de săptămână a fost cu liniște, cu timp în care am încercat să-mi scot din minte tot ce nu îmi face bine, am colorat (din păcate hârtia nu a fost ce trebuie, dar nu am lăsat asta să îmi strice cheful), am făcut ceva bun de mâncare, am lenevit și am avut grijă de pielea mea. Măștile de tip manuși/ șosete de la DM au un preț bun și îmi plac.

Săptămâna voastră cum a fost?

Read More

Plăceri de august

August a fost o lună ciudată ... cred că e cel mai bun cuvânt pentru a o descrie. Am fost ba sus, ba jos, am trecut de la o stare la alta, aveam în minte niște lucruri, am renunțat la idei și am făcut altceva ... și tot așa am ținut-o. Am scris mai rar și pe blog pentru că așa am simțit, m-am gândit că n-ar fi deloc o idee rea să mă concentrez pe final de lună pe ce mi-a plăcut și m-a făcut să zâmbesc. 

În ultima perioadă, chiar dacă a fost una aglomerată, prioritatea a fost starea mea de bine și asta a însemnat mai mult citit (de preferat în aer liber), mers la saună și la masaj, plimbări lungi și aer curat. Dar am avut și multe momente când am fost prezentă într-un moment și doar l-am trăit, așa cum am avut și clipe când am visat cu ochii deschiși și mi-am lăsat mintea să se relaxeze cum a vrut. 

Nu am mai intrat în saună de niște ani buni, nu pentru că nu aș fi vrut sau pentru că nu am avut ocazia, ci pentru că nu am știut cum va reacționa corpul meu după niște probleme de acum câțiva ani. Am avut emoții pentru un lucru aparent simplu, totul a fost bine și am de gând să merg frecvent la saună de acum încolo.

Am avut câteva nopți mai grele, cu somn puțin și gânduri multe, iar asta s-a simțit și văzut imediat în zona de sub ochi, singura zonă despre care pot să spun că îmi pune cu adevărat probleme. Am fost atentă să folosesc mai des cele 2 dispozitive pentru ochi pe care le am de la Foreo pentru că știu ce diferență fac. 

Deși am încercat mai multe produse noi de îngrijire vara asta și am descoperit unele care merită să vă povestesc despre ele atunci când am vrut ceva simplu și eficient am întins mâna după produsele de la Paula's Choice care știu ce fac pentru pielea mea.

Începutul lunii m-a prins la munte și a fost tare bine, dar am mai fugit de 2 ori peste zi luna asta pe Valea Prahovei - fără să stau cu telefonul în mână, fără multe poze, doar timp în liniște, cu gândurile mele și aer curat. Nu îmi place deloc ce văd în jurul meu, nu rezonez aproape deloc cu ceea ce trăim și asta mă face să stau departe și să pun distanță ... poate o să scriu mai multe despre asta cândva pentru că afectează inclusiv ceea ce fac în mediul on-line, dar nu simt că ăsta e momentul potrivit.

Nu prea am avut timp să gătesc luna asta și nici nu mi-a ars la cât de cald a fost, dar ceva ce am făcut constant e pinsa ... blatul este de la Vilgain (doar câteva ingrediente, ușor de digerat), îl cumpăr des, iar ce pun peste variază în funcție de pofte și de ce avem în frigider. 

Am primit la începutul lunii mai multe feluri de eclere de la French Revolution de la Sezamo și asta m-a făcut să mă gândesc la niște lucruri. Eu nu sunt cu prăjiturile, nu au fost niciodată pe lista mea de preferințe, dar dacă e să aleg totuși ceva ... nu aș alege eclere, dar le-am încercat (au fost câteva variante care chiar mi s-au părut interesante) și am aflat că nu îmi displac eclerele, ci doar nu am gustat o combinație potrivită pentru preferințele mele. Și asta m-a făcut să mă gândesc că sunt multe lucruri de care spun că nu-mi plac, dar pe care nici nu le-am încercat cu adevărat. Nu am de gând să devin vreo consumatoare de eclere, dar dacă o să am poftă de ceva dulce știu că varianta Mille-Feuille Vanille Bourbon e delicioasă (la fel de mult mi-a plăcut Caramel au Beurre Sale). 

Sunt recunoscătoare pentru multe lucruri și oameni din viața mea, iar faptul că încă pot petrece timp cu Alma îmi umple sufletul de bucurie. Începutul de an a fost crunt și nu am crezut că o să mai văd vreodată cățelul vesel și fericit pe care l-am salvat de pe străzi acum 13 ani, dar iubirea și voința ei ne-au adus încă o vară împreună. E bătrână, se mișcă tot mai greu, doarme tot mai mult, dar încă se bucură ca un pui mic și are momente când uiți ce vârstă are.

Voi ce mici plăceri ați avut luna asta?

Read More