Glioxal
| Glioxal | |
 | |
 | |
| Identificare | |
|---|---|
| Număr CAS | 107-22-2 |
| ChEMBL | CHEMBL1606435 |
| PubChem CID | 7860 |
| Formulă chimică | C₂H₂O₂[1]  |
| Masă molară | 58,005 u.a.m.[2] |
| Punct de topire | 15 °C[3] |
| Punct de fierbere | 50,4 °C[3] la 101,325 kPa |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Glioxalul (denumirea IUPAC de oxaldehidă sau etandial) este un compus organic cu formula chimică OCHCHO. Este un lichid gălbui care se evaporă trecând într-un gaz de culoare verde. Glioxalul este cea mai mică dialdehidă (un compus cu două grupe aldehidă). Structura sa este mult mai complicată decât cea reprezentată în formula structurală, întrucât molecula se hidratează și oligomerizează. Este produs industrial pentru a fi utilizat ca și precursor în sinteza organică.[4]
Producere
[modificare | modificare sursă]Se poate obține din formaldehidă prin dimerizare.
Din naftalină prin oxidare cu ozon se produce glioxal alături de aldehidă ftalică.
Industrial se produce prin oxidarea acetaldehidei în fază lichidă cu acid azotic sau prin oxidarea etilenglicolului în fază gazoasă în prezența catalizatorilor metalici.
Proprietăți
[modificare | modificare sursă]Formează hidrați.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- 1 2 „Glioxal” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- ↑ „Glioxal” (în engleză). PubChem. Wikidata Q278487. Accesat în .
- 1 2 David R. Lide, Jr. (). Basic Laboratory and Industrial Chemicals: A CRC Quick Reference Handbook (în engleză). CRC Press. ISBN 978-0-8493-4498-5. LCCN 93025269. OL 1415774M. Wikidata Q22236188.
- ↑ Mattioda, Georges; Blanc, Alain (), „Glyoxal”, Ullmann's Encyclopedia of Industrial Chemistry, Weinheim: Wiley-VCH, doi:10.1002/14356007.a12_491.pub2
