Jder de copac
| Jder de copac | |
|---|---|
.jpg) | |
 | |
| Jder de copac (Martes martes) | |
| Stare de conservare | |
| Clasificare științifică | |
| Regn: | Animalia |
| Încrengătură: | Chordata |
| Clasă: | Mammalia |
| Ordin: | Carnivora |
| Familie: | Mustelidae |
| Gen: | Martes |
| Specie: | M. martes |
| Nume binomial | |
| Martes martes (Linnaeus, 1758) | |
 | |
| Arealul jderului de copac (verde - nativ, roșu - introdus) | |
Modifică text  | |
Jderul de copac sau jderul de scorbură (Martes martes) este un mamifer carnivor din familia Mustelidae. Specia este răspândită în mare parte din Europa și în regiuni ale Asiei; trăiește mai ales în păduri și este un bun cățărător.[2][3] În România este întâlnit în păduri, inclusiv în zonele montane și deluroase.[4][1]
Taxonomie
[modificare | modificare sursă]Jderul de copac aparține genului Martes și familiei Mustelidae. Specia a fost descrisă de Carl Linnaeus în 1758 sub numele binomial Martes martes.[1][2] În limba română este numit și jder de scorbură; denumirea „jder” poate desemna și alte specii înrudite, precum jderul de piatră (Martes foina).[4]
Descriere
[modificare | modificare sursă]Jderul de copac are corp alungit, membre relativ scurte, coadă lungă și stufoasă și blană brună. Pe gât are o pată gălbuie sau crem, de regulă nedespărțită, caracteristică utilă pentru deosebirea sa de jderul de piatră, la care pata este de obicei albă și bifurcată.[3][2] Lungimea capului și a corpului este de aproximativ 42–58 cm, iar coada măsoară aproximativ 16–28 cm; greutatea variază, în general, între circa 1 și 2 kg, masculii fiind mai mari decât femelele.[3][2]
Origine și răspândire
[modificare | modificare sursă]Jderul de copac este o specie nativă din regiunea palearctică. Arealul său se întinde în mare parte din Europa și din vestul Asiei până în Siberia occidentală; este prezent și în Caucaz și pe unele insule din Marea Mediterană.[2][1] În România, specia este răspândită în zone împădurite din țară.[4][1] Un articol turistic despre Platoul Bucegi o enumeră printre mamiferele menționate în fauna zonei.[5]
Habitat
[modificare | modificare sursă]Specia trăiește în păduri de foioase, de conifere și mixte; în numeroase regiuni preferă pădurile mature, cu coronament care oferă adăpost. Poate folosi scorburi, cuiburi abandonate și crăpături stâncoase pentru odihnă sau pentru creșterea puilor.[2][1]
Comportament
[modificare | modificare sursă]Jderul de copac este în principal solitar și activ mai ales noaptea și în amurg. Se deplasează atât pe sol, cât și prin arbori, unde coada lungă contribuie la echilibru în timpul cățărării și al salturilor între ramuri.[2][4]
Hrănire
[modificare | modificare sursă]Este omnivor, dar hrana sa este alcătuită în principal din animale mici. Consumă rozătoare, veverițe, păsări și insecte, iar în funcție de regiune și sezon poate mânca fructe, fructe de pădure și hoituri.[2][3][4]
Reproducere
[modificare | modificare sursă]Împerecherea are loc de obicei vara, în lunile iulie și august. După fecundare urmează implantarea întârziată a embrionului, astfel încât nașterea are loc în primăvara următoare. Femela naște de regulă doi până la cinci pui, pe care îi crește într-un adăpost.[2][3]
Conservare
[modificare | modificare sursă]În evaluarea globală publicată în 2016, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii a clasificat jderul de copac drept specie cu risc scăzut (LC). Evaluarea consemnează o populație globală stabilă la data analizei; vânătoarea și capturarea sunt menționate printre amenințări.[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 6 7 „Martes martes”. The IUCN Red List of Threatened Species. IUCN. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 „Martes martes”. Animal Diversity Web, University of Michigan. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 „Marten”. Encyclopaedia Britannica. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 „Jderul (Martes martes)”. Grădina Zoologică București. Accesat în .
- ↑ „Babele și Sfinxul: formațiunile stâncoase de pe Platoul Bucegi”. Destinații.info. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Dumitru Murariu, Dan Munteanu. Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 5 – Carnivora. Editura Academiei Române, București, 2005, 223 p.
- Mitică Georgescu. Mamiferele sălbatice din România. Editura Albatros, București, 1989.
- Ionel Pop, Vasile Homei. Mamifere din România. Editura Științifică, București, 1973.
- Neculai Șelaru. Manual pentru examenul de vânător. Ediția a 3-a, revizuită. Cynegis, București, 2009.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Martes martes – The IUCN Red List of Threatened Species
- Martes martes – Animal Diversity Web
- La martre des pins, Martes martes – Cheloniophilie
- Pine marten (Martes martes) – ARKive. Arhivat în , la Wayback Machine. Imagini și video.
- Martes martes Linnaeus, 1758 – Куница лесная – Institutul pentru Probleme de Ecologie și Evoluție A. N. Severtsov. Arhivat în , la Wayback Machine.
- Jderul (Martes martes) – Grădina Zoologică București
- Babele și Sfinxul de pe Platoul Bucegi – Mențiunea jderului în fauna zonei.
