Seder
 | Acest articol nu a fost verificat de alți editori. Sunteți invitat să participați la corecturi sau să faceți propuneri pentru reorganizarea paginii și îmbunătățirea conținutului în conformitate cu politica oficială și îndrumările proiectului Wikipedia. |
Sederul Paștilor (în ebraică סֵדֶר, "ordine", "rânduială") este un ritual festiv ebraic important celebrat în prima noapte de Pesah (în ziua a XIV-a a lunii Nisan), și în diasporele Israelului în prima și a doua noapte de Paști (XV și XVI Nisan), cu ocazia prăznuirii debutului Sărbătorii Paștilor. Condusă de capul familiei, cina de seder urmează tipicul prescris într-o carte liturgică , Haggadah, care le amintește participanților povestea Exodului.[1]
Masa de seder are o semnificație simbolică, ea amintind poporului evreu de perioada sclaviei sale în Egiptul faraonic, asa cum este relatată în tradiția biblică. Ingredientele alimentare principale care sunt alese pentru a comunica această semnificație, sunt următoarele :
1. Mața מצה - matzá - numitâ românește „pască” sau „azimă”, este o pâine frământată fără aluat sau fermenți, nedospită. Când evreii se pregăteau, grăbiți, să fugă din Egipt, nu au avut timp să coacă pâine dospită și, în schimb, au copt acest tip de azimă. Ea este un simbol al robiei și fugii evreilor - Exodul - din Egipt.
2. Haroset (în ebraică חֲרֽוֹסֶת ḥaróset) este un amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere. Acestea simbolizează mortarul folosit de robii evrei în Egipt în muncile pentru construcțiile Faraonului.
3. Ou; (Beițá) se fierbe tare și simbolizează viața și renașterea.
4. apa sărată; simbolizează atât lacrimile celor oprimați, cât și cele produse de bucuria libertății. Oul se înmoaie în apă.
5. Maror: hrean foarte amar, simbolizând greutățile sclaviei.
6.Karpas: un amestec de cartofi fierți sau ridichi și pătrunjel. El se înmoaie în apa sărată și simbolizează atât subnutriția sclavilor evrei, cât și noul anotimp al primăverii.
7. Zróa: o bucată de carne de vită sau un os. Ea simbolizează mielul pascal și se referă la salvarea evreilor de către brațul lui Dumnezeu din sclavia Egiptului.
Toate alimentele menționate se așează pe un platou mare, keara, special pregătit pentru seder.
De asemenea, se consumă supă de pui cu găluște preparate dintr-o făină specială de pască și se beau cel puțin patru pahare de vin roșu într-o ordine prestabilită. Desertul este o prăjitură făcută tot din făină de pască.
Origine biblică
[modificare | modificare sursă]În cartea Exodul (Șemot 12:1-14) din Biblia ebraică (corespunzând Vechiului Testament creștin), se instituie Sederul Sărbătorii de Paști. Însă în lipsa Sanctuarului de la Ierusalim, în diaspora ebraică începând cu anul 70 e.n. s-a renunțat la obligativitatea tăierii unui miel pentru cina pascală.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Enciclopedia Universală Britanica. 14. Litera. . p. 65.
