cornuleț
Aspect
Etimologie
Pronunție
Substantiv
| Declinarea substantivului cornuleț | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cornuleț | cornulețe |
| Articulat | cornulețul | cornulețele |
| Genitiv-Dativ | cornulețului | cornulețelor |
| Vocativ | cornulețule | cornulețelor |
- diminutiv al lui corn.
- (fig.) (rar) adaos, înfloritură, exagerare.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via dexonline