De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din a enunța (derivat regresiv).
Substantiv
Declinarea substantivului
enunț |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
enunț |
enunțuri |
| Articulat |
enunțul |
enunțurile |
| Genitiv-Dativ |
enunțului |
enunțurilor |
| Vocativ |
enunțule |
enunțurilor |
- formulare a datelor unei probleme, a unei judecăți; formulă prin care se exprimă ceva.
