Thomas Mann
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Paul Thomas Mann (n. , Lübeck, Germania – d. , Zürich, cantonul Zürich, Elveția)[18] a fost un romancier și eseist german, unul dintre marii scriitori ai secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1929 (argumentul principal fiind romanul Casa Buddenbrook).
Motivația Juriului Nobel
[modificare | modificare sursă]„...în principal pentru marele roman „Casa Buddenbrook”, care de-a lungul anilor a fost întâmpinat cu o constant sporită apreciere ca o operă clasică a literaturii contemporane”[19]
Date biografice
[modificare | modificare sursă]S-a născut la 6 iunie 1875 la Lübeck, fiind fratele mai mic al romancierului și dramaturgului Heinrich Mann, fiu al lui Thomas Heinrich Mann, bogat negustor de grâne și senator, și al Juliei Mann, născută da Silva Bruhns, descendenta unui german și a unei braziliene. Și-a făcut studiile la München, unde a trăit și a scris de altfel o lungă perioadă, între 1891 și 1933.
Lucrează la o societate de asigurări și colaborează la periodicul satiric Simplicissimus. Între anii 1895 - 1897 călătorește împreună cu fratele mai mare Heinrich în Italia, iar în 1905 se căsătorește cu Katia Pringsheim, fiica unui profesor universitar cu care va avea șase copii (patru vor deveni, la rândul lor, scriitori). Debutează în 1898 cu volumul de nuvele Micul domn Friedmann pentru ca, în 1901, publicând romanul Buddenbrooks să obțină un imens succes public și în critică. În 1919 este ales doctor honoris causa al Universității din Bonn iar în 1926 devine membru al Academiei prusace de literatură.
Exilul
[modificare | modificare sursă]În 1930, cu trei ani înainte de venirea lui Hitler la putere, Thomas Mann a susținut o pledoarie împotriva naziștilor și în favoarea social-democrației.[20]După instaurarea hitlerismului, în primăvara lui 1933, naziștii aflați la putere au declanșat o campanie violentă împotriva lui, i-au retras titlurile, i-au confiscat bunurile, iar în 1936, i-au retras cetățenia germană și titlul de doctor honoris causa acordat de Universitatea din Bonn.[21] În 1938 emigrează cu toată familia în SUA, primind în 1944 cetățenia americană. Exilul său american a reprezentat o perioadă de maximă productivitate literară și o intensă implicare politică, fiind considerat un simbol al rezistenței antifasciste.[22] El a predat la Universitatea Princeton, iar 1941 a fost desemnat consultant în literatura germană la Biblioteca Congresului. [23]Revine în Germania în 1949 pentru o conferință despre Goethe la Frankfurt am Main și la Weimar. Suspectat de simpatii comuniste și citat să dea explicații în fața unui comitet pentru combaterea acțiunilor subversive antiamericane, Thomas Mann a părăsit, în 1952, SUA și s-a stabilit în Elveția, lângă Zürich. [24]A murit la 12 august 1955 în urma unei arterioscleroze. Umanismul social, democratic și militant este caracteristic marelui prozator care a fost totodată și o mare conștiință a epocii sale ce a intuit timpuriu sensul antiumanist al doctrinei politice naziste și l-a denunțat în conferințe și în scris, afirmându-se ca un radical apărător al valorilor spirituale ale umanității disprețuite și desconsiderate de fascism. (Declar deschis că mă lipsesc de omagiile care nu relevă și nu respectă legătura organică dintre tot ceea ce am creat vreodată ca artist și lupta mea actuală împotriva celui de-al „treilea Reich”).
Activitatea literară
[modificare | modificare sursă]A scris opt romane, peste treizeci de povestiri, o dramă epică, numeroase eseuri; un amplu jurnal și o răsfirată corespondență îi întregesc opera. Faima i-au statornicit-o cele patru romane mult cunoscute, Casa Buddenbrook, Muntele vrăjit, tetralogia Iosif și frații săi, Doctor Faustus – împreună cu patru romane mai puțin cunoscute, Alteța regală, Lotte la Weimar, Alesul, Mărturisirile escrocului Felix Krull. Dintre povestiri, celebre cu deosebire sunt Tonio Kröger, Moartea la Veneția, Mario și vrăjitorul, Capetele schimbate și Legea. Majoritatea eseurilor au fost consacrate unor scriitori, cu precădere germani, dar și ruși, precum și câtorva filosofi, psihologi și compozitori germani.[25]
Opera
[modificare | modificare sursă]Romane
[modificare | modificare sursă]- 1901 Casa Buddenbrook (Buddenbrooks, Verfall einer Familie)
- 1909 Alteță regală (Königliche Hoheit)
- 1924 Muntele vrăjit (Der Zauberberg)
- 1939 Lotte la Weimar (Lotte in Weimar)
- 1947 Doctor Faustus, viața compozitorului german Adrian Leverkühn povestită de un prieten (Doktor Faustus, das Leben des deutschen Tonsetzers Adrian Leverkühn, erzählt von einem Freunde)
- 1951 Alesul (Der Erwählte)
- 1954 Mărturisirile escrocului Felix Krull (Bekenntnisse des Hochstaplers Felix Krull)
Nuvele
[modificare | modificare sursă]- 1903 Tristan
- 1903 Tonio Kröger
- 1912 Moartea la Veneția (Der Tod in Venedig)
- 1918 Stăpan și câine; Cântec despre copilaș: două idile (Herr und Hund; Gesang vom Kindchen: Zwei Idyllen)
- 1925 Dezordine si suferință timpurie (Unordnung und frühes Leid)
- 1930 Mario și vrăjitorul (Mario und der Zauberer)
- 1940 Capetele schimbate - O legendă indiană (Die vertauschten Köpfe – Eine indische Legende)
- 1944 Legea (Das Gesetz)
- 1954 Cea înșelată (Die Betrogene: Erzählung)
Poem dramatic
[modificare | modificare sursă]- 1905 Fiorenza
Tetralogie epică
[modificare | modificare sursă]Eseuri
[modificare | modificare sursă]Povestiri
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- 1 2 3 4 5 6 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578.
- 1 2 3 4 „Краткая литературная энциклопедия” (în rusă). Moscova: Marea Enciclopedie Rusă. . OCLC 1420652. Wikidata Q4239850.
- 1 2 3 Biblioteca Națională a Franței. „Thomas Mann” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ Andrew Bell. „Thomas Mann” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Enciclopedia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- 1 2 3 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ „Archivio Storico Ricordi - digital collection”. Archivio Storico Ricordi - digital collection[*]. Wikidata Q138307249. Accesat în .
- ↑ „Store norske leksikon” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ https://web.archive.org/web/20151120213311/http://www.kilchberg.ch/xml_1/internet/de/application/d20/d24/d302/f243.cfm. Arhivat din original la . Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 „Kindred Britain”. Wikidata Q75653886.
- 1 2 3 „Thomas Mann” (în norvegiană bokmål). Store norske leksikon. ISSN 2464-1480. Wikidata Q746368. Accesat în .
- ↑ Gisela Ostwald (). Werner D'Inka; Gerald Braunberger; Jürgen Kaube; Berthold Kohler, ed. „Jüngste Tochter von Thomas Mann gestorben: Elisabeth Mann Borgese, die jüngste Tochter von Thomas Mann, ist in ihrem Urlaubsort St. Moritz gestorben”. Frankfurter Allgemeine Zeitung (în germană). Frankfurt pe Main: Frankfurter Allgemeine Zeitung GmbH[*]. ISSN 0174-4909. Wikidata Q21516799.
- ↑ Paul Egon Hübinger (). Bundeszentrale für politische Bildung, ed. „Thomas Mann, die Universität Bonn und die Zeitgeschichte” (în germană) (43). Frankfurter Societät[*]. ISSN 0479-611X. OCLC 231020773. Wikidata Q777595. Accesat în .
- ↑ https://www.thomas-mann-gesellschaft.de/thomas-mann/1933-1945/index.html. Accesat în . Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ „Thomas Mann”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ https://www.tum.de/die-tum/aktuelles/pressetermine/detail/article/30502/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/literature/laureates/1929/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.nobelprize.org/nobel_prizes/about/amounts/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 15.
- ↑ Laureații Premiului Nobel pentru Literatură - Almanah Contemporanul, 1983 , p. 203.
- ↑ „S-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Thomas Mann”. dw.com. Accesat în .
- ↑ „Cărțile furate de naziști din biblioteca lui Thomas Mann vor fi restituite”. Mediafax. . Accesat în .
- ↑ „THOMAS MANN REDESCOPERIT”. @GI_weltweit. Accesat în .
- ↑ „Biografie Thomas Mann - CineMagia.ro”. m.cinemagia.ro. Accesat în .
- ↑ „S-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui Thomas Mann”. dw.com. Accesat în .
- ↑ Baltag, Dan (). „Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură: Thomas Mann - PAGINARIUM”. Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Thomas Mann la Wikimedia Commons- Biografie/
- en Autobiografie
- Nașteri în 1875
- Nașteri pe 6 iunie
- Decese în 1955
- Decese pe 12 august
- Thomas Mann
- Laureați ai Premiului Nobel pentru Literatură
- Laureați germani ai Premiului Nobel
- Scriitori germani
- Scriitori LGBTQ
- Persoane LGBTQ din Germania
- Luterani
- Absolvenți ai Universității din München
- Persoane care au emigrat din cauza nazismului
- Oameni din Lübeck
